Alegerile din vara anului 1848 pentru Parlamentul de la Viena s-au desfaisurat in circumscriptiile bucovinene dupai adoptarea “Petitei Tairii”. Aceste alegeri au avut loc sub semnul politizairii maselor si al tendintei de acutizare a divergentelor sociale. De aceea nu este intamplaitor faptul cai nici un nobil n-a fost ales deputat, cai sapte din cei opt deputati din partea Bucovinei erau tairani. Mihai Bodnar (Bodnairescu) era originar din Voitinel (Raidaiuti), Vasile Carste — din Boian (Sadagura), Ioan Dolenciuk — din Hatna (Suceava), Lukian Kobilita—din Plosca (Vijnita), Gheorghe Timis — din Cupca (Cernaiuti-tinut), Miron Ciupercovici—din Fundu Moldovei (Campulung Moldovenesc), Vasile Morgoci — din Cotmani. Orasul Cernaiuti era reprezentat in Parlamentul de la Viena prin germanul Anton Kral, directorul Liceului de Stat. Patru deputati din opt (M. Bodnar, M. Ciupercovici, Gh.Timis, V. Carste) erau romani, trei (L. Kobilita, I. Dolenciuk si V. Morgoci) erau ucraineni. Doar un singur deputat (A. Kral) era german de nationalitate. Scrutinul electoral din 1848 a reflectat cu precizie si structura etno-demograficai a Bucovinei. Astfel, circa 185.000 romani (48,6%) din totalul populatiei) si-au ales patru parlamentari (50% din numairul deputatilor), circa 145.000 ucraineni (38,2%) erau reprezentati prin trei alesi ai poporului (37,5%), iar restul populatiei (13,2%), compus din etnii mai putin numeroase, avea un deputat (12,5%).
Cine era, totusi, acel Vasile Carste, boinceanulcare in fierbintele an revolutionar 1848 a ajuns deputat in Parlamentnl de la Viena? Doar cateva date gaisim despre el intr-un raport din iunie 1848 al lui Gh.Isaicescul, caipitanul tinutului Bucovina, in care acesta dai caracteristica deputatilor alesi. Zicea Isaicesculin acel raport ca Vasile Carste avea “34 de ani, este supus din Boian si posedai numai limba moldoveneascai, insai nu stie sai scrie”.
Dintr-un alt raport reiese cai la Sadagura alegerile pentru Parlamentul din Viena au avut loc pe data de 13 iunie 1848, cai la alegeri au participat doar 68 de electori, deoarece un sir de comune din aceastai circumscriptie n-au dorit sai-si aleagai electori. Vasile Carste, tairan din Boian, a obtinut 51 de voturi si a fost declarat deputat ales. Vasile Carste a fost presedintele comisiei electorale. Din comisia circumscriptiei electorale Sadagura, condusai de acesta, au mai faicut parte Constantin Bilinski, comisar al suveranului, Stefan Laudiga, Vasile Misevit, Vasile Parasciuk, Hritko Neibisch si Ivan Lubciak. Ajuns la Viena, acest deputat roman, nestiutor de carte, n-a sprijinit ideea separairii Bucovinei de Galitia, ci s-a solidarizat cu adversarii doleantelor legitime ale romanilor bucovineni, ignorand caracterul istoric romanesc al provinciei pe care o reprezenta in Adunarea Constituantai.
La 30 august 1848 cancelaria imperialai, prin inaltul demnitar al Curtii de la Viena Doblhoff, a inaintat Parlamentului “Petitia Bucovinei” privind constituirea acesteia intr-o tarai de coroanai de sine staitaitoare, in conformitate cu patenta din 19 septembrie 1790 a impairatului Leopold al II-lea. Totodatai, acelasi Doblhoff aviza Parlamentul cai el avea manai liberai sai instiinteze Guverniul din Lemberg despre doleantele bucovinenilor si sai roage ca el sai manifeste o atitudine binevoitoare fatai de dorinta generalai a Bucovinei, cea de a se desprinde de Galitia si de a inceta de a mai fi o circumscriptie administrativai a acesteia.
Tot la 30 august 1848 deputatii V Morgoci, V. Carste, L. Kobilita si I. Dolenciuk, fiind analfabeti si necunoscand limba germanai, au adresat tairainimii bucovinene o scrisoare deschisai, “in care i-au acuzat pe parlamentarii proautonomisti de faptul cai acestia merg impotriva aspiratiilor maselor si nu sprijinai cauza tairaineascai, nu sustin revendicarea privitoare la desfiintarea obligatiilor feudale. Prin obtinerea autonomiei se urmaireste “scopul de a vinde pre voi (pe tairani—n. a.) preotilor si boierilor si de “a vai arunca iaraisi in vechea robie”. Mai mult chiar, “inculpatii” au cerut — ceea ce era si mai grav — “ca sai fie Bucovina cu Moldova”. in randul “inculpatilor”, fireste, erau trecuti ceilalti deputati bucovineni, care sprijineau fierbinte cauza provinciei, dorind s-o vadai separatai de Galitia. impotriva lor se uneltea cu bunai stiintai, caici incai la 18 august Gh.Timis, M.Bodnar si M.Ciupercovici au cerut desfiintarea obligatiilor tairanilor fatai de proprietarii funciari fairai nici o despaigubire. M.Bodnar si M. Ciupercovici s-au pronuntat in timpul dezbaterilor parlamentare din 11,12,26 august, 13 septembrie, 29 decembrie 1848 cu propunerea de a fi anulat boierescul. Semnatarii acestei scrisori deschise V. Morgoci, V. Carste, I. KoMita la 29 august au votat alaituri de M. Bodnar, M.Ciupercovici si Gh. Timis pentru propunerea ca toate obligatiile tairainesti fatai de proprietarii funciari sai fie anulate fairai vreo raiscumpairare (A. Kral s-a abtinut de la vot, iar I. Dolenciuk a lipsit de la dezbateri pe motiv de boalai). Aceasta este, evident, mairturia faptului cai numitii deputati au fost instigati, manipulati, cai textul scrisorii a fost pregaitit dinainte de caitre adversarii dezlipirii Bucovinei de la Galitia. Tot adversarii realizairii dezideratelor cuprinse in “Petitia Tairii” l-au atras in tabaira progalitianai pe deputatul din Cupca Gh.Timis, care a militat la inceput pentru statutul de autonomie a BucovineiM. De acum inainte cinci din cei opt deputati bucovineni din Parlamentul de la Viena aveau sai serveascai interese straiine, sai se opunai faitis realizairii doleantelor intregii provincii, cuprinse in “Petitia Tairii”. Printre ei s-a aflat, spre regret, si boinceanul Vasile Carste. Lipsa de pregaitire intelectualai si politicai, necunoasterea limbii germane, neintelegerea conjuncturii politice au dus la transformarea lui intr-o marionetai a fortelor interesate in mentinerea, in cadrul monarhiei habsburgice, a vechilor oranduieli. Referindu-se la “activitatea” celor cinci deputati progalitieni, A. Kral avea sai constate in public cai, in timpul mandatului lor, ei au fost un instrument in maini straiine. Anume situatia cai, la timpul lor, nu invaitaserai in nici o scoalai sai citeascai si sai scrie in chiar limba lor maternai explicai faptul de ce acesti deputati, printre care si Vasile Carste, au putut fi atat de usor influentati si manipulati de cercurile imperiale.
Cu toate cai in calea separairii Bucovinei de Galitia incepeau sai fie ridicate, in anul revolutionar 1848, piedici tot mai serioase din partea unor straiini de obiceiurile paimantului si de legile etniei baistinase, fruntasii bucovineni, printre care s-au remarcat Hurmuzaichestii, deputatii Mihai Bodnar (Bodnairescu) si Miron Ciupercovici, reprezentanti ai nationalitaitilor germanai, ucraineanai, evreiascai, armeanai n-au renuntat la miscarea generalai pentru autonomia provincialai, miscare ce s-a inchegat la Marea Adunare de la Cernaiuti din 20 mai 1848. Prin promulgarea noii Constitutii a Austriei din 4 martie 1849, Bucovina avea sai fie separatai de Galitia si declaratai tarai de coroanai ereditarai.
Petitia Tarii catre imparatul Austriei pentru transformarea provinciei galitiene Bucovina intr-un ducat aparte cu acest nume. Petitia a fost alcatuita si iscalita de intelectualii patrioti romani din Bucovina.