Nu mult timp romanii din Boian au avut norocul sa vetuiasca in fericire si voie buna in sanul Romaniei Mari. Doua mari puteri din Europa au hotarat intrele ele sa anexeze teritoriile ale tarilor invecinate. Aveti la dispozitie toate DOCUMENTELE privind impartirea unei parti a Europei intre Germania si URSS. E interesant ca nordul Bucovinei nu figureaza in pactul Ribbentrop-Molotv ini nici un mod. Plaiul nostru a fost anexat in urma negocierilor dintre Molotov si Schulenburg. Astfel descrie aceste negocieri insa Molotov: “Nu cunoşteam bine geografia la data vizitei lui Ribbentrop. Nu ştiam geografia graniţelor dintre Rusia, Germania şi Austro-Ungaria. Am cerut să trasăm graniţele în aşa fel încât oraşul Cernăuţi să ne aparţină nouă. Germanii mi-au spus: «Dar voi n-aţi avut niciodată Cernăuţiul, el a aparţinut întotdeauna Austriei. Cum puteţi să-l cereţi?», «Ucrainienii îl cer! Sunt ucrainieni care trăiesc acolo, ei ne-au ordonat să facem asta!», «Dar Cernăuţi n-a fost niciodată oraş rusesc, a fost întotdeauna parte a Austriei şi apoi a României!», a răspuns Friederich von der Schulenburg, ambasadorul german la Moscova. «Da, dar ucrainienii trebuie să se unească!», «Nu sunt mulţi ucrainieni acolo… Hai să nu discutăm chestiunea asta!», «Trebuie sa luăm o decizie. Ucrainienii sunt acum în ambele părţi, în Ucraina Trans-Carpatică şi în partea de est; toată asta aparţine Ucrainei şi dumneavoastră vreţi să păstraţi o bucată în afara ei? Imposibil. Cum se poate asta?», «Cum se cheamă asta… Bukovina». Schulenburg s-a foit în fotoliu, a oftat şi apoi a zis: «Voi raporta guvernului meu». A raportat şi Hitler a acceptat”. Precum vedem cauza de baza a anexarii nordului Bucovinei a fost “dorinta ucrainenilor”.
Astfel, in urma ultimului ultimat a URSS de la 27 iunie 1940, fortele romane au fost nevoite sa paraseasca Basarabia, nordul Bucovinei, inclusiv tinutul Hertei. Pana in seara zilei de 28 iunie armata sovietica ocupa cele mai mari orase inclusiv Cernautul. Pana pe 2 iunie teritoriile au fost anexate complet.
Cronologia terorii comuniste din prima ocupaţie sovietică a teritoriilor româneşti de la Est de Prut
|
Data |
Evenimentul |
| 1940, 23-26 iunie | Comisarul poporului pentru Afacerile Externe ale URSS V. Molotov îl informează pe ambasadorul german la Moscova, contele Friedrich Werner von der Schulenberg, despre intenţia guvernului sovietic de a cere României cedarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei de a recurge la forţă, dacă guvernul roman nu se declară imediat de accord cu aceste cedări teritoriale. |
| 1940, 23 iunie | Un număr de circa 23 de avioane sovietice depăşesc frontiera cu România şi pătrund până deasupra oraşului Chişinău. Această activitate aeriană depăşeşte cadrul recunoaşterii din zilele precedente şi constituie o agresiune aeriană asupra României. |
| 1940, 26 iunie | Comisarul poporului pentru Afacerile Externe ale URSS V. Molotov înmânează ministrului României la Moscova Gh. Davidescu, nota ultimativă a guvernului sovietic, prin care cere cedarea imediată teritoriilor româneşti de la Est de Prut, conform unei hărţi anexate. |
| 1940, 27 iunie, ora 17.00 | La Bucureşti are loc o întrevedere între regele Carol al II-lea şi Killinger. Întrebat ce atitudine va avea guvernul roman faţă de untimatumul sovietic, regele Carol al II-lea s-a pronunţat hotărât că armata română poate să opună rezistenţă URSS cu condiţia ca Germania să împiedice ca Ungaria şi Bulgaria să atace pe la spate România. |
| 1940, 27 iunie | Guvernul sovietic cere evacuarea teritoriilor revendicate în decurs de patru zile începând cu 28 iunie, ora 14.00 (ora Moscovei). |
| 1940, 27 iunie | Fuvernul roman declară că “pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea decurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede nevoit să satisfacă condiţiile de avacuare specifice în răspunsul sovietic” |
| 1940, 29 iunie | În dimineaţa zilei de 28 iunie guvernul de la Bucureşti a fost constrând să accepte official cedarea teritoriilor rămâneşti de la Est de Prut sovieticilor. |
| 1940, 28 iunie | Forţele Armaiei Roşii au ocupat oraşele Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă. |
| 1940, 28 iunie | Autorităţile comuniste încep arestările în masă a funcţionarilor ce au activat în timpul administraţiei româneşti. |
| 1940, 28 iunie – 3 iulie | În timp ce se retrageau mulţi militari români au fost reţinuţi şi dezarmaţi de sovietici. |
| 1940, 30 iunie | Apare primul număr al ziarului „Basarabia sovietică” în limbile română şi rusă. Iniţial ziarul era difuzat gratuit. |
| 1940 28 iunie-1 iulie | Administraţia sovietică înstituită în regiune a ordonat deposedarea de bunuri a Capelelor de pe lângă Palatul Mitropolitan, Facultăţii de Teologie, Seminarului Teologic, Liceului Eparhial de Fete, Liceului „B. Petricescu-Haşdeu”, Liceului „A. Russo”, Şcoalii Normale de Băieţi, Liceului „Regina Maria”, Facultăţii de Agronomie, Liceului Militar „Regele Ferdinand”, Azilului de Bătrâni „Sfântul Alexandru”, Închisorii Centrale, Şcolii Naţionale de Viticultură, Azilului „Cavalji”, Spitalului „Costiujeni”, Casei copilului, Ospătăriei Saracilor din Piaţa Nouă, 20, celor trei biserici militare, şi Bisericii greceşti. |
| 1940, iunie-august | Autorităţile sovietice au arestat toţi foştii deputaţi din Sfatul Ţării care au rămas pe teritoriile ocupate. |
| 1940, 2 iunie | La Moscova a avut loc şedinţa Biroului Politic al CC al PC(b) din URSS la care au participat Stalin, Molotov, Kaganovici, Beria, Hruşciov, Kalinin, Voroşilov la care s-au pus în discuţie “Problemele CC al PC(b) din Ucraina”. |
| 1940, 3 iulie, ora 12.00 | La ora 14.00 autorităţile sovietice de ocupaţie au închis punctele de trecere la frontieră, astfel în România au reuşit să treacă doar o parte din cei care au dorit să se refugieze. |
| 1940, 3 iulie |
Preşedinţia Consiliului de Coroană a declarat această zi – Zi de Doliu în România. La ora 13.00 toată populaţia Ţării a păstrat un minut de reculegere. Circulaţia a fost complet suspendată în întreaga ţară la aceeaşi oră pentru un minut. |
| 1940, 9 iulie | Conform hotărârii CCP din URSS pe teritoriile româneşti ocupate au început a activa tribunalele militare care urmau să examineze “infracţiunile contarevoluţionare şi de banditism”. În acest fel, autorităţile de la Kremlin legalizează fabricarea dosarelor politice locuitorilor de pe teritoriile româneşti ocupate şi judecarea lor conform legislaţiei RASSM – stat fantomă creat cu scopul sovietizării ţinutului dintre Nistru şi Prut. |
| 1940, 10 iulie | Organele de stat sovietice, împreună cu conducerea unicului partid politic din URSS-PCUS, au decis unirea teritoriului Basarabiei cu cel al RASSM. |
| 1940, 10 iulie | Administraţia sovietică de la Kremlin a decis suplimentarea trupelor NKVD-iste şi majorarea numărului unităţilor militare de escortă pe teritoriul Moldovei de la Est de Prut, totul în scopul arestării imediate a funcţionarilor administraţiei româneşti rămaşi pe teritoriile ocupate de sovietici. |
| 1940, iulie | Liderii de la Kremlin au creat la Chişinău o comisie ce avea sarcina să recruteze tineri la muncă pe „şantierele comuniste” din raioanele estice şi nordice ale URSS. |
| 1940, 23 iulie | La indicaţia autorităţilor comuniste de la Kremlin au fost lichidate breslele-sindicatele româneşti fiind declarate a fi reacţionare deoarece din ele făceau parte atât muncitorii, cât şi patronii, iar în doctrina sovietică concepţia luptei de clasă era principalul. |
| 1940, iulie | Ostaşii Armatei Roşii au arestat şi împuşcat pe teritoriul morii din Orhei colectivul orchestrei simfonice de la Chişinău care a decis să revină pe teritoriile ocupate dintr-un turneu de la Bucureşti. |
| 1940, iulie | La indicaţia NKVD-ului de la Moscova zilnic foştii ofiţeri din Armata Albgardistă, stabiliţi pe teritoriile ocupate erau chemaţi la secţiile locale, iar în timpul nopţii – arestaţi. |
| 1940, 1 august | În conformitate cu legislaţia URSS, veniturile muncitorilor, funcţionarilor, oamenilor de artă, poeţilor, precum şi a medicilor, avocaţilor şi a altor categorii sunt supuse impozitării sovietice. |
| 1940, 2 august | Autorităţile de stat din URSS decid ca pe teritoriul ocupat de la Est de Prut să fie constituită o nouă republică unională. Se formează RSSM. Preşedinte este desemnat comunistul transnistrean T. Konstantinov. |
| 1940, 3-4 august |
A avut loc un nou val de arestări în masă a mai multor funcţionari, deţinători de funcţii în administraţia românească, inclusiv, Chiril Severin, Nicolae Pascaru, Nicolae Stog, Alexandru Melnicenko ş.a. |
| 1940, 8 august | Autorităţile sovietice de ocupaţie au creat NKVD-ul local – organ de teroare şi represiune. Conducerea acestuia i-a fost încredinţată maiorului de securitate sovietic Nicolai Sazâkin. |
| 1940, 9 august | Conducerea sovietică continuă politica de depopulare a teritoriului românesc al Moldovei de la Est de Prut solicitând a fi recrutaţi încă 20 000 muncitori pentru industria grea şi extractivă unională. |
| 1940, 12 august | Administarţia sovietică lichidează sistemul românesc de învăţământ, îl substituie cu cel sovietic şi introduce studierea obligatorie în şcoli a limbii ruse. |
| 1940, 14 august | Conform directivei Moscovei Comitetul regional al Partidului Comunist (bolşevic) din RASSM – Moldobkomul – i s-a conferit statutul de Partid Comunist al RSSM. În aşa mod organele de partid sovietice se extind şi pe teritoriile de la Est de Prut. Prim-secretar a fost numit docilul Kremlinului P. Borodin, rus de naţionalitate. |
| 1940, 15 august | Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis decretul “Cu privire la restabilirea pe teritoriul Basarabiei a legislaţiei sovieticere reritoare la naţionalizarea pământuilui”. Conform acestuia, tot pământul şi subsolul, pădurile şi apele au trecut în posesia statului. |
| 1940, 15 august | Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis decretul “Cu privire la naţionalizarea băncilor, întreprinderilor industriale şi a căilor de comunicaţii din Basarabia”. |
| 1940, 21 august | În baza unei hotărâri a organelor de conducere de la Kremlin şi preluată de cele de partid locale s-a stabilit refacerea şi concentrarea industriei Moldovei. În pofida faptului că proprietar se considera URSS, majoritatea investiţiilor de capital – şase milioane ruble – au fost alocate din bugetul republican şi nicidecum de cel unional. |
| 1940, 28 august | Conducerea sovietică continuă politica de depopulare a teritoriului românesc ocupat dintre Nistru şi Prut solicitând a fi recrutaţi încă 21 000 muncitori pentru industria grea unională. |
| 1940, 31 august | La indicaţia autorităţilor sovietice de la Kremlin, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSU a înaintat un proiect de lege: “Cu privire la repartizarea populaţiei Basarabiei, Nordului Bucovinei, RASSM între RSSU şi RSSM”. Conform acestuia RSSU I s-a atribuit un teritoriu populat de 337 122 de români, ceea ce constituie 20,94% din numărul de locuitori. |
| 1940, august | La indicaţia organelelor NKVD-ului de la Moscova, organele NKVD-ului de la Chişinău la sfârşitul lunii au organizat transferarea mai multor mii de reprezentanţi ai administraţiei publice care au activat în perioada românească în lagărele de corecţie prin muncă din RSS Kazahstan, regiunea Kazan (RASS Tatară), Karaganda, Siberia, lagărele Vâtegorsk, Veatsk, Cerepoveţ. |
| 1940, 1 septembrie | Banca Naţională a URSS a emis o înştiinţare în conformitate cu care toate operaţiile bancare din teritoriile româneşti ocupate urmau să se înfăptuiască în valută sovietică. Din acest moment leul românesc e scos din circulaţie şi substituit cu rubla sovietică. |
| 1940, 10 septembrie | În conformitate cu hotărârea CCP din URSS nr.1667 oraşul Chişinău a fost trecut în categoria oraşelor cu regim special de gradul II, în care nu aveau dreptul să locuiască persoanele consamnate penal în baza articolelor: 58 – crime contrarevoluţionare; 59-3 – banditism; 74 – acte de huliganism din partea indivizilor cu două condamnări; 107 – speculă; 193-24 – spionaj (Codul Penal al RSSU a fost în vigoare pe teritoriul RSSM până în anul 1961). |
| 1940, 13 septembrie | CC al PC(b) din URSS şi CCP al URSS au adoptat rezoluţia despre cotele maxime ale unei gospodării ţărăneşti în teritoriile româneşti de la Est de Prut. Conform acesteea cota maximă în judeţele de Sud era de 20 ha, iar în cele din judeţele de la Nord 10 ha, în două raioane ale fostului judeţ Hotin (Briceni şi Lipcani) – 7 ha. Drept consecinţă au fost distruse vii şi livezi particulare, iar 2 765 ha de vii şi 2 414 ha de livezi au fost luate cu forţa de la 1 433 ţărani înstăriţi. |
| 1940, 13 septembrie | Noua administraţie moscovită instituiă cu forţa la Est de Prut a decis confiscarea cărţilor bisericeşti şi distrugerea sectelor religioase. Timp de zece zile au fost organizate comisii speciale orăşeneşti şi judeţene împuternicite să materializeze acest lucru. |
| 1940, 20 septembrie | Bazându-se pe rezoluţia unională din 13 septembie 1940, CC al PC (b) M şi CCP din RASSM au adoptat o hotărâre despre exproprietărirea surplusurilor, adică a pământuitilor peste cotă. Ca consecinţă imediată 106 119 ha de pământ arabil, vii şi livezi au fost fărâmiţate şi împărţite ţăranilor cu puţin pământ. |
| 1940, 24 septembrie | În conformitate cu hotărârea CCP din URSS Instituţia Asigurării de Stat era obligată ca în decursul anilor 1940-1941 să evalueze costul construcţiilor aflate în proprietatea locuitorilor de la sate, adică a gospodăriilor ţărăneşti. |
| 1940, octombrie, prima duminică | Ca reacţie la nelegiuirile sovietice comise pe teritoriile româneşti ocupate un grup de tineri de la Liceul „V. Lupu” şi ai Şcolii de Fete „Doamna Maria” din Orhei au constituit organizaţia antisovietică “Maidahonda”. |
| 1940, 3 octombrie | Conform directivelor Kremlinului a fost luată decizia “Cu privire la paşaportizarea populaţiei Basarabiei”. Pe baza acesteea în perioada 1 noiembrie 1940-1 ianuarie 1941 au fost eliberate paşapoarte sovietice lociuotorilor din oraşe, orăşele, centre raionale, localităţi unde erau SMT-uri, în localităţile de frontieră, muncitorilor din construcţii, transport feroviar şi sovhoturi. |
| 1940, 5 octombrie | În cadrul unei şedinţe extraordinare a organelor locale de partid ale republicii tampon RASSM din componenţa RSS Ucrainene s-a decis organizarea alegerilor în Sovietul Suprem de la Chişinău. |
| 1940, 7 octombrie | Guvernul sovietic a informat că evacuarea persoanelor solicitate de Statul Român s-a încheiat la 27 septembrie şi că se evacuaseră în total 13 750 de persoane. |
| 1940, 12 octombrie | Noua administraţie moscovită instituită cu forţa în Moldova de la Est de Prut a stabilit normele maxime de livadă şi vie pentru o gospodărie ţărănească. În consecinţă au fost luate de la 15 100 ţărani înstăriţi 102 200 ha de pământ (aproximativ 37,6% din proprietatea lor funciară). |
| 1940, 12 octombrie | La iniţiativa autorităţilor sovietice de la Kremlin s-a decis organizarea a 20 de staţii de maşini şi tractoare pe teritoriile româneşti ocupate. În acest scop urmau a fi folosite moşiile naţionalizate, înzestrate cu imobil şi case de locuit, cu inventarul necesar. |
| 1940, 28 octombrie | Organele locale de partid au gestionat organizarea colhozurilor în fostele colonii nemţeşti, în judeţul Cahul – şapte, iar în judeţul Tighina – şase colhozuri.Colhozurile au fost asigurate cu utilaj, imobil, vitele de tracţiune şi cele producătoare rămase de la cei plecaţi, iar colhozinicii primeau în proprietate casele de locuit părăsite de nemţi. |
| 1940, 4 noiembrie | Prin decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS referitor la delimitarea frontierei dintre RSSU şi RSSM au fost stabilite frontierele RSSM. Basarabia pierdea judeţele Ismail, Cetatea Albă şi Hotin (peste 15 000 km pătraţi), care intrau în componenţa RSSU şi era unită cu un teritoriu din stânga Nistrului (raioanlele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa, Slobozia şi Tiraspol), mult mai mic decât RASSM din care o buna parte (opt raioane) i-a fost dată RSSU. |
| 1940, 14 noiembrie | Organele locale de partid au coordonat strămutarea colhoznicilor din raioanele de peste Nistru în judeţele Cahul şi Tighina. În scurt timp au fost strămutate 102 familii din raionul Grigoriopol şi 96 familii din raionul Camenca. |
| 1940, 14 decembrie | Prezidiul Sovietului Suprem al URSS printr-un decret special a impus folosirea codurilor penal, civil, de procedură penală, civilă, codul muncii şi codul familiei al RSSU pe teritoriile româneşti de la Est de Prut. |
| 1940, noiembrie | Administraţia sovietică instituită cu forţa pe teritoriile româneşti de la Est de Prut au transformat Mănăstirea Frumoasa din Orhei în casă de odihnă. Mănăstirea Suruceni din judeţul Orhei a fost transformată în spital, mănăstirea Hârjauca din judeţul Chişinău a devenit spital republican. Mănăstirea Curchi a fost transformată în spital pentru bolnavii de tuberculoză, iar mănăstirea Hârbobăţ a fost reorganizată în azil pentru copii orfani. |
| 1940, noiembrie | La ordinul organelor sovietice de la Kremlin pe teritoriului Moldovei de la Est de Prut au fost create primele colhozuri. |
| 1940, 31 octombrie | Pe teritoriul dintre Nistru şi Prut au fost strămutate 9 700 familii ţărăneşti de ucraineni din Ucraina de Est şi 6 000 de familii ţărăneşti de aceeaşi etnie din regiunile de Vest ale RSSU. |
| 1940, 4 decembrie | Comisariatul român pentru refugiaţi a înregistrat 220 500 de refugiaţi din teritoriile româneşti ocupate de sovietici. |
| 1940, 21 decembrie | Organele locale de partid au recunoscut, că din cele 315 688 tone de cereale aduse la punctele periferice greu accesibile pentru transport se păstrau în grămezi 65 000 tone, dintre acestea 50 500 tone aflându-se sub cerul liber. |
| 1940, 29 decembrie | Autorităţile sovietice au ordonat închiderea Bisericii „Al. Nevskii” din Chişinău. |
| 1941, 12 ianuarie | Administraţia sovietică instituită cu forţa pe teritoriile româneşti de la Est a organizat primele pseudo-alegeri în stil sovietic în Sovietul Suprem de la Chişinău. |
| 1941, 15 ianuarie | Autorităţile sovietice au decis închiderea Bisericii ortodoxe de pe lângă Spitalul „Costiujeni”, biserica „Sfântul Nicolae” din Chişinău şi biserica de pe lângă Penitenciarul din Bălţi. |
| 1941, 10 februarie | A apărut decretul despre trecerea limbii române la grafia slavonă. Conform acestuia, începând cu 1 martie 1941, pe teritoriile româneşti ocupate urma să se folosească doar grafia chirilică. |
| 1941, 10 februarie | În scopul legiferării ocupaţiei sovietice a teritoriilor de la Est de Prut, Kremlinul a promovat Constituţia RSSM, care era o copie a Constituţiei sovietice. |
| 1941, februarie | La indicaţia organelelor NKVD-ului de la Moscova, cele de la Chişinău au fost transferaţi în lagărele de corecţie prin muncă din Vâtegorsk, Veatsk şi Cerepoveţ din RSFSR ţăranii arestaţi şi judecaţi deoarece nu erau în stare să achite la stat dările exagerate. |
| 1941, 13 februarie | Autorităţile sovietice au decis închiderea Sinagogii Mari din Nisporeni şi a Sinagogii nr. 6 din Tighina. |
| 1941, 25 februarie | În cele şase judeţe dintre Nistru şi Prut activau 111 colhozuri care includeau 14 362 gospodării ţărăneşti şi aveau 32 833 membri apţi de muncă. |
| 1940, 8 martie | Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a aprobat decretul “Cu privire la cetăţenia locuitorilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord”. Conform acesteea, tuturor ersoanelor care au fost supuşi ai Imperiului Rus la 7 noiembrie 1917 şi care locuiau pe teritoriul provinciei Basarabia a 28 iunie 1940 (şi copiii lor) li se atribuia cetăţenie sovietică.
În privinţa populaţiei Bucovinei de Nord, care nu făcuse parte niciodată din Imperiul Rus, decretul menţiuona că aceştea bobândesc cetăţenia sovietică dela 28 iunie 1940. Referitor la locuitorii permanenţi ai Basarabiei, dar care nu se aflau la 28 iunie 1940 pe teritoriul Basarabiei erau datori până la 1 mai 1941 să se înregistreze la consulatele şi ambasadele sovietice ca cetăţeni sovietici. Aceasta nu se răsfrângea asupra persoanelor care dobândise o cetăţenie străină până la 28 iunie 1940 – cetăţenia română nu se lua în consideraţie. |
| 1941, 10 martie | La indicaţia organelor organelelor NKVD-ului din Moscova, cele de la Chişinău, în colaborare cu cele de partid şi Comisariatul Poporului pentru Învăţământ, în scopul cunoaşterii opiniilor intelectualilor cu viziuni proromâneşti, şi pentru a-i depista a fost organizată o Consfătiure la care s-au discutat multiple probleme lingvistice. Drept consecinţă a început operaţia de arestare în masă a intelectualilor. |
| 1941, 18 martie | Autorităţile sovietice au decis confiscarea inventarul Mănăstirii Căpriana. |
| 1941, martie | La indicaţia autorităţilor sovietice este vandalizat o parte din inventarul mănăstirii Frumoasa. |
| 1941, 25 martie | În conformitate cu politica antireligioasă promovată de comunişti a fost închisă Mănăstirea Condriţa. |
| 1941, 12 aprilie | Conform deciziei autorităţilor comuniste a fost închisă Sinagoga „Averbuh” din Soroca. |
| 1941, 12 aprilie | Administraţia sovietică a stabilit închiderea Bisericii greceaşti din Chişinău. |
| 1941, aprilie | La indicaţia organelelor NKVD-ului de la Moscova, organele NKVD-ului de la Chişinău, la sfârşitul lunii, au transferat în lagărele de corecţie prin muncă din RSS Kazahstan, regiunea Kazan (RASS Tatară), Karaganda, Siberia, lagărele Vâtegorsk, Veatsk, Cerepoveţ mai multe mii de reprezentanţi ai administraţiei publice care au activat în perioada românească. |
| 1941, 29 aprilie | La indicaţia autorităţilor comuniste a fost închisă Biserica „Bunavestire” din Chişinău. |
| 1941, mai-iunie | Centralismul specific economiei sovietice s-a răsfrânt şi asupra teritoriile româneşti ocupate, pe teritoriul căreia funcţionau 91 de SMT-uri. Organizând SMT-urile statul sovietic a concentrat în mâinile sale principalele mijloace de producţie din agricultură. Colhozurile şi gospodăriile ţărăneşti erau obligate să încheie contracte de muncă cu SMT-urile, în conformitate cu „Contractul-model”, elaborat de Comisariatul republican pentru Problemele Financiare şi confirmat de CCP şi CC al PC(b) de la Chişinău. |
| 1941, 31 mai | După ce au fost torturaţi şi maltrataţi o parte dintre membrii organizaţiei antisovietice „Maidahonda” sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare. |
| 1941, 11 iunie | Ostaşii sovietici în mod organizat au confiscat toate difuzoarele din familiile băştinaşilor. Începând cu 11 iunie postul de radio din Bulgaria transmitea periodic că „în Basarabia se pregătesc acţiuni de masă” (se refereau la deportări). |
| 1941, 13 iunie | 24 345 de băştinaşi au fost declaraţi de către regimul sovietic de ocupaţie „categorii speciale de criminali” şi au fost deportaţi în lagărele de muncă din regiunile Altai, Kirov, Krasnoiarsk, Novosibirsk, Omsk, în RSS Kazahstan şi RASS Komi. |
| 1941, 24 iunie | Special convocatul Tribunalul militar regional din Odesa a judecat şi condamnat un grup de 12 elevi membri ai organizaţiei antisovietice „Maidahonda”, împreună cu învăţătoarea lor Maria Majar în baza art. 54-4, 54-6, 54-11 al Codului Penal al RSSU drept „spioni şi trădători de ţară” şi „duşmani ai poporului”. Şase dintre ei au fost condamnaţi la moarte şi executaţi pe loc, unsprezece au fost arşi de vii în penitenciarul din Orhei, iar ceilalţi au fost condamnaţi la 25 de ani închisoare. |
| 1941, 28 iunie | Autorităţile comuniste decid deschiderea unui Muzeu Antireligios în incinta fostei Capele a Liceului de fete. |
| 1941, 26 iulie | Reinstaurarea autorităţilor româneşti la Chişinău. Armata română, împreună cu cea germană, a participat la eliberarea teritoriilor româneşti de ocupaţia sovietică. Eliberarea a durat 35 de zile: 22 iunie-26 iulie şi s-a delimitat în două perioade distinctive: aşteptarea strategică (10 zile) şi ofensiva (25 de zile). Ritmul de înaintatre 3-7 km în 24 de ore (în Bucovina circa 12 km pe zi). |
| 1941, iulie | La retragerea sovieticilor într-o pivniţă de la Sculeni au fost găsite cinci cadavre: patru de bărbaţi şi unul de femeie. La toate victimele, originare din judeţul Bălţi, le-au fost legate mâinile la spate după care au fost strangulate. |
| 1941, iulie | Pierderile armatei române în timpul eliberării teritoriilor de la Est de Prut până la 31 iulie s-au cifrat la 24 396 militari (5 011 morţi, 14 898 răniţi, 4 487 dispăruţi) ceea ce constituie câte 610 ostaşi zilnic timp de 40 de zile. |
| 1941, septembrie | În beciul sediului NKVD-ului din strada Viilor 97 au fost descoperite 87 de cadavre dintre care 15 într-o groapă comună, având mâinile şi picioarele legate. |
| 1941, septembrie | Autorităţile române au stabilit că în subsolurile Palatului Metropolitan din Chişinău fuseseră amenajate celule individuale pentru „naţionaliştii români” unde erau torturaţi cu curentul electric. |
| 1941, septembrie | În curtea Consulatului Italian, unde NKVD-ul îşi stabilise unul din sedii, au fost dezgropate 80 de cadavre, majoritatea rămase neidentificate deoarece fuseseră mutilate, batjocorite şi arse în timpul „anchetei”, ulterior fuseseră „tratate” cu var nestins şi cu acizi. După resturile îmbrăcămintei s-a dedus că trupurile aparţinuseră unor preoţi, studenţi şi elevi. |
Nota ultimativă a guvernului sovietic, 26 iunie 1940
În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forţa a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o dată şi deschis în faţa întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca în interesele restabilirii adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţiune este legată în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale potrivit cu harta alăturată.
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă ale U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul guvernului regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.
Răspunsul guvernului român, din ziua de 27 iunie 1940
Guvernul U.R.S.S. a adresat guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de către excelenţa sa d-l Molotov, preşedintele Comisarilor Poporului şi Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru afacerile străine, excelenţei sale d-l Davidescu, ministrul României la Moscova.
Fiind însufleţit de aceeaşi dorinţă ca şi guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînţelegere între U.R.S.S. şi România, guvernul regal declară că este gata să procedeze imediat şi în spiritul cel mai larg la discuţiunea amicală şi de comun acord a tuturor problemelor emanând de la guvernul sovietic.
În consecinţă, guvernul român cere guvernului sovietic să binevoiască a indica locul şi data ce doreşte să fixeze în acest scop.
De îndată ce va fi primit un răspuns din partea guvernului sovietic, guvernul român îşi va desemna delegaţii şi nădăjduieşte că conversaţiunile cu reprezentanţii guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relaţiuni trainice de bună înţelegere şi prietenie între U.R.S.S. şi România.
Nota ultimativă adresată de guvernul sovietic în noaptea de 27 iunie 1940
Guvernul U.R.S.S. consideră răspunsul guvernului regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu se spune direct că el primeşte propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia şi partea de nord a Bucovinei. Însă cum ministrul României la Moscova, d. Davidescu, a explicat că răspunsul menţionat al guvernului regal al României însemnează accedarea la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic primind această explicaţie a d-lui Davidescu, propune:
1. În decurs de patru zile, începând de la ora 14, după ora Moscovei, la 28 iunie să evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti.
2. Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de nord a Bucovinei.
3. În decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea – Albă.
4. Guvernul regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce priveşte păstrarea şi nedeteriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive şi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.
5. Să se numească o comisie alcătuită din reprezentanţi ai guvernului român şi U.R.S.S., câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române şi instituţiilor din Basarabia şi partea de nord a Bucovinei.
Guvernul sovietic insistă ca guvernul regal al României să răspundă la propunerile mai jos menţionate nu mai târziu de 28 iunie ora 12 ziua (ora Moscovei).
Răspunsul guvernului român, din ziua de 28 iunie 1940
Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să accepte condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic.
Guvernul român ar dori totuşi ca termenele de la punctele unu şi doi să fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de dus la îndeplinire în patru zile din pricina ploilor şi inundaţiilor care au stricat căile de comunicaţie.
Comisia mixtă insituită la punctul 5 ar putea discuta şi rezolva această chestiune.
Numele reprezentanţilor români din această comisiune vor fi comunicaţi în cursul zilei.
Doua poze care arata atarnarea romanilor din Cernauti fata de noua putere sovietica si a romanilor din Chisinau.
Cedarea Basarabiei, a Nordului Bucovinei si a Tinutului Herta (1940), partea 1
Cedarea Basarabiei, a Nordului Bucovinei si a Tinutului Herta (1940), partea 2
Acest film propagandist sovietic a fost filmat deodata dupa rapirea nordului Bucovinei. Se arata o nunta din Toporauti in care ucrainenii din acest sat ar fi foarte bucurosi de venirea puterii sovetice.