Odata cu rapirea Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta au inceput represiile romanilor. In noaptea spre 29 iunie 1940 comunistii au intrat in Boian si in primul rand au arestat pe cei 3 primari, Dumitru Bota din Hlinita, Ion Marutac din Centru si Gheorghe Vaipan din Lehuceni. Primarii au fost luati in toiul noptii, pe neasteptate, fara de nici o lamurire. Nimeni nu a stiut mai mult de urma lor. In 1992 au venit la copii lor scrisoare de la securitatea ucraineana cu informatie ca D-lor au cazut victime represiilor regiumului comunist si sunt reabilitati.
Odata cu primarii au fost arestati si alti boinceni intelectuali care puteau sa se opuna noului regim. O seama de romani auzind despre “raiul” comunist pe care ii asteapta au incercat cu alti romani din satele vecine sa treaca Prutul in Romania. Astfel, in noaptea de 6 spre 7 februarie circa 400 de romani, majoritatea barbate tineri din Boian, Mahala, Ostrita, Horecea, Chahor, au incercat sa treaca frontiera langa satul Lunca. Insa, fiind tradati, au fost intalniti de focurile de mitraliera a granicerilor rusi. Au fost omorati peste 300 de romani. Au reusit sa treaca frontiera numai 46 de persoane, altii 42 de persoane au fost prinse pana dimineata si dusi la inchsoarea din Cernauti. 7 persoane au fost judecate la moarte.
In parte a incercat sa treaca frontiera si sa fuga in Romania de unde apoi sa se intoarca in Canada fost Ilie Vaipan impreuna cu cei 3 feciori, Ion, Florea si Petru. Ilie Vaipan a fost cel mai mic din cei 5 frati care cu totii au fost la munca in Canada. Ilie a ajuns in Boianul din Canada unde a intalnit-o pe Dochita Iurcu, fata surorii strabunicii mele Alexandra. Ilie cu Dochita s-au casatorit in Canada insa au dorul de plaiul natal a fost mai presus si ei, inpreuna cu cei 5 copii sa-u intors in Boianul din Bucovina. Cu parere de rau Dochita s-a imbolnavit pe corabie si in scurt timp dupa sosire a murit. Ultimile 4 luni din viata ea zacut in casa matusii sale Alexandra, strabunica mea. In aceasta casa m-am nascut si eu. Fratele lui Ilie, Gheorghe Vaipan a fost primarul Lehacenilor care printre primii a fost omorat de comunisti.
Familia Vaipan
1. Antoniuc Ioana N.
2. Avramuţoaie Ilie I.
3. Botă Dumitru I. (primar)
4. Bodnariuc Gheorghc V.
5. Bosovici Dumitru S.
6. Cuciuruvschi Ştefan A.
7. Cuciuruvschi Elena V.
8. CrihanAglaia D.
9. Cuciurean Maria D.
10. Cuciurean Ion V.
11. Cuciurean Dumitru M.
12. Cuciurean Ion V.
13. GiobanuAna D.
14. Ciobanu Alexandra I.
15. CroitoruGheorgheN.
16. Ciobanu Maria I.
17. Damianlon
18. Damian Elena
19. FedoreacNicolai Gh. (primar)
20. Gâza Ion G.
21. Fedoreac Nicolai S.
22. Gâza Viorica I.
23. GâzaGheorghe I.
24. GâzaVasâlca A.
25. Glodeanu VasâlcaN.
26. HostiucAgripina V.
27. Hostiuc FloreaG.
28. Hostiuc Gherasim F.
29. Istrate Gheorghe
30. Juc Elena T.
31. Mihalcean Vasile S. (preceptor)
32. Mihaleean Mihai D.
33. Mihalcean Raifta P.
34. Mihalcean Zamfira D.
35. Melnic DomnicaNistor
36. Mariuţac Ion S. (primar)
37. Nicoriuc Lazăr A.
38. Nicoriuc Gheorghe I.
39. Nicoriuc Saveta P.
40. Nicoriuc Maria D.
41. Nicoriuc Elena F.
42. Nicoriuc Dumitru I.
43. Pavel Eudochia A.
44. Pavel Aurelia A.
45. Poclitar Petru Gh.
46. Pavel Maria D.
47. Prodanciuc Adriana Ş.
48. Pânzaru Gheorghe I.
49. Pânzaru Ana Gh.
50. Romenco Ion Gh.
51. Sfeclă Ion D.
52. Striencu Ion Nistor
53. Suprovici Ilie V.
54. Slănină IonT.
55. Şuhani Ion P.
56. Ştefaneţ Constantin
57. Tarod Constantin I.
58. Toacă Ion S.
59. Vaipan Ghcorghe I. (primar)
60. Vaipan Ilie I.
61. Vaipan Ion I.
62. Vaipan Florea I.
63. Vaipan Petru I.
64. Vaipan Andrei I
In vara anului 1944, pe la stransul painii, prin Boian se batea toba (asa se faceau anunturile). Toti barbatii, intre 18 si 50 de ani erau chemati sa se prezinta in centrul Boianului. Nu aveau saracii sa stie ce ii asteapta. Au fost cu sila imbarcati in tren si dusi la restaurarea canalului Marea Alba – Marea Baltica (Belomorkanal). Boincenii au fost repartizati pe malul lacului Onega, regiunea Karelia.
Este interesant faptul ca au fost dusi langa Onega numai taranii din satele care sau declarat romani. Spre exemplu populatia din satele dincolo de Nousulita nu a fost atinsa fiind socotiti ca moldoveni si loiali noii puteri. Acest fapt este legat de istoria acestor sate care pana in 1917 au facut parte din imperiul Rus. Astfel, comunistii, avand frica de protestele taranilor romani din Boian carore in viitorul apropriat aveau sa fie lipsiti de pamant, animale si ultimul bob de grau, au hotarat pur si simplu sa-i omoare. Am vorbit cu trei persoane care au avut marele noroc sa se intoarca inapoi si care in 2005 mai erau in viata (vedeti video atasat). Necatand la conditiile neomenesti in care boincenii munceau
In memoria celor care nu sa-u intors in centrul Boianului a fost ridicat un monument.
Din istoria canalului Belomor.
A fost contruit numai in 20 de luni! Lucrarile au inceput in octombrie 1931 iar deschiderea a avut loc pe 20 iunie 1933. Au fost adusi 300,000 de detinuti, in mare parte politici, din care 100,ooo au murit. Pe zi mureau in jur de 700 de persoane. Odata cu inceperea celui de al II-lea Razboi Mondial comunistii au explodat cateva portaluri ca sa opreasca inaintarea armatei filandeze. In vara anului 1944 armata rosie a preluat controlul asupra Kareliei cu care ocazia a inceput repararea canalului. Ca forta de munca au fost adusi si barbatii din satele romanesti din nordul Bucovinei si tinutul Herta o mare parte din care au fost adusi la moarte intentionat.
Toader Pompus
Lercu Vasile
Harasam Dumitru
Construirea canalului
1. Basaraba Ion V.
2. Basaraba Simion I.
3. Basaraba Vasile N.
4. Basaraba Mihai I.
5. BizoviNicoIai Ş.
6. BizoviGheorghe
7. Boiciuc Ion
8. Bulihovschi Ilie
9. Bodnariuc Gheorghe N.
10. Bodnariuc Vasile Gh.
11. Bescorovani Vladimir N.
12. BosoviciNicolai Gh.
13. Babii Gheorghe T.
14. Brednic Eusebie T.
15. Botă Lazăr G.
16. Ceahlic Victor T.
17. Chichiriţă Vasile I.
18. Capcec Vasile M.
19. Codreanu Dumitru A.
20. Chibac Ion
21. Cuciureanu Ion V.
22. Cuciureanu Dumitru I.
23. Cobasca Dionisie G.
24. Cobzari Mihai G.
25. Ciubotarencu Gheorghe
26. Caba Toader I.
27. Dolhan Vasile T.
28. Dârda Mihai A.
29. Dârda Florea M.
30. Dârda Dumitru N.
31. Dârda Constantin I.
32. DârdaNicolai Gh.
33. Demenciuc Florea
34. Fedorec Dumitru A.
35. Fedic Florea N.
36. Fedoreac Vasile C.
37. Gorda ilie TM.
38. Griga Mihai 1.
39. Grenic Vasile S.
40. Hauca Petru I.
41. Hauca Gheorghe I.
42. Hrib Andrei I.
43. Hauca Nicolai L.
44. Hauca Nicolai P.
45. Hostiuc Vasile L.
46. Hauca Ştefan I.
47. Huţcal Ştefan Ax.
48. Hauca Ştefan D.
49. Hauca Ştefan Iftimie
50. Hauca Nicolai Gh.
51. Iurcu Vasile C.
52. Iurcu Mihai C.
53. Iurcu Vasile S.
54. Iurcu Mihai I.
55. Iacob Gheorghe D.
56. lacoban Dumitru I.
57. Irimescu Gheorghe N.
58. Iliese Vasile Gh.
59. Juc Dumitru V.
60. Luceac Ion I.
61. Lercu Toader V.
62. Mihaluş Gheorghe N.
63. Mihalcean Vasile Gr.
64. Moldovan Constantin M
65. Matei Vasile N.
66. Morgoci Nicolai Gh.
67. Morgoci Dumitru Gh.
68. Mihalcean Gheorghe V.
69. Mihaluş Ştefan I.
70. Nistor Vasile N.
71. Nicoriuc Gheorghe M.
72. Nazarie…
73. Jalbă Florea Gh. (împuşcat)
74. Porojni Gheorghe Condrea
75. Puiu Nicolai
76. Pahomi Toader Maftei
77. Perjan Ion D.
78. Pavel Alexandru D.
79. Puţântelnic Toader I.
80. Rusoi Gheorghe I.
81. Slănină Gheorghe
82. Şuhani Ion P.
83. Şuhani Gheorghe I.
84. Ştefaneţ Dumitru Gh.
85. Ştefaneţ Ion Gh.
86. Ştefaneţ Dumitru Gh.
87. Şurubari Dumitru Mihai.
88. Toma Florea Gh.
89. Tonia Florea Gr.
90. Timinschi Petru A.
91. Toma Toader I.
92. Ucraineţ Nicolai N.
93. Vântu Toader Miron
94. Vaipan Ştefan V.
95. Zorea Mihai I.
In aceasta perioada au fost represati boincenii care au luptat in randurile armatei romane si gospodarii de frunte care aveau multe hectare de pamant, animale. Comunistii numeau acest proces – deschiaburire.
Toate listele au fost alcatuite de prof. Bizovi care apoi au fost publicate in monografia Boianului.
Numele, prenumele si anul de nastere
1. Bodnariuc Eufrosina Toader 1906
2. Bodnariuc Elena Vasile 1929
3. Bodnariuc Zamfira Vasile 1930
4. Bodnariuc Ion Vasile 1934
5. Gâza Gheorghe Ion 1903
6. Poclitar Agripina Ion 1910
7. Poclitar Dumitru Gheorghe 1934
8. Hostiuc Veronica Gherasim 1930
9. Hostiuc Savina Gherasim 1930
10. Hostiuc Maria Gherasim 1939
11. Hostiuc Traian Gherasim 1940
12. Hostiuc Teofil Gherasim 1941
13. Mihalcean Domnica Vasile 1926
14. Cuciuruvschi Mircea Şt. 1928
15. Cuciuruvschi Ana Ştefan 1929
16. Mihalcean Mihai 1913
17. Mihalcean Gheorghe 1927
18. Nicoriuc Viorica Gh. 1932
19. Nicoriuc Ilie Dumitru 1910
20. Nicoriuc Eufrosinia Dumitru 1923
21. Cuciurean Nicolai Gheorghe ?
22. Cuciurean Ion Gheorghe ?
23. Cuciurean Dumitru Gheorghe ?
24. Cuciurean Veronica Gheorghe ?
25. Cuciurean Ana Gheorghe ?
26. Cuciurean Viorica Gheorghe ?
27. Pavel Silvia Al. ?
28. Pavel Radu ?
29. Pavel Maria ?
30. Ciubotaru Livia ?
31. Ciubotaru Titi ?
Numele, prenumele si anul de nastere
1. Dârda Ana 1., 1913
2. Dârda Grigore Gh., 1934
3. Dârda Maria Gh., 1936
4. Dârda Aurelia Gh., 1941
5. Dârda Eleonora Gh., 1947
6. Cuciurean Elena M., 1932
7. Cuciurean Ana
8. Cojocari Gheorghe Şt., 1885
9. Cojocari Veronica 1., 1909
10. Cojocari Ştefan Gh., 1932
11. Cojocari Ion Gh., 1931
12. Daniliuc Agripina T., 1930
13. Botă Paraschiva, 1929
14. Botă Silvia I., 1930
15. Hauca Domnica I., 1922
16. Hauca Gheorghe I., 1928
17. Hauca Silvia I., 1930
18. Niscoromni Nicolai Simion
19. Hauca Grigore I., 1932
20. Niscoromni Ion Simion
21. Cojocari Maria Nicolai, 1934
22. Cojocari Nicolai D., 1911
23. Cojocari Dumitru N., 1945
24. Cojocari Mihai N., 1949
1. Andruscac Ion Gh.
2. Botă Ion T.
3. Cuciurean Mihai Al.
4. Ghibac Gheorghe I.
5. Dârda Gheorghe Gr.
6. Daniliuc Toader L.
7. Filimon Anton
8. Hauca Ion S.
9. Iurcu Vasile Ax.
10. Mighirean Gheorghe I.
11. Niscoromni Simion N.
12. Rusu Viorica P.
13. Şcrumeda Anton N.
14. Şuhani Ştefan P.
Dupa risipirea imperiului comunist, un grup de boinceni, (V. Bizovi, M. Lungu, V. Bota, N. Bota, I. Luceac, B. Tapu, N. Darda) au initializat ridicarea unui monument care sa fie intru pomenirea boincenilor omorati de regimul stalinist, osemintele carora zac in morminte comune fara de cruce. Tin minte bine ziua cand la noi a venit profesorul Bizovi care colecta bani pentru ridicarea acestui monument. Mama lui cu bunica mea Eugenia au fost vere bune si ei se cunosteau bine. Bunica ii povestea cum cumnatul ei, fratele lui mosu, Mihai Darda ii da portia de paine feciorului Florea ca sa nu moara de foame insa au murit amandoi, disparand pe veci o ramura din neamul nostru.
La 23 august 1992 a fost sfintit monumentul care a fost ridicat pe locul unde in perioada interbelica era o troita distrusa apoi de comunisti. Sfintirea monumentului au savarsit-o toti cei 3 preoti din cele trei biserici a Boianului fiind insotiti de o mare parte de locuitori a satului. Dupa sfintire eleva A. Toma a recitat versurile scrise de prof. Biletchi – “Bunicule”:
Mi-a spus bunica bun ai fost,
Inalt cat bradu-n munte,
La hora si la imbrazdat
Erai mereu in frunte.
Aveai obrajii de bujor,
Purtai camasa de fuior
Si cusma de mioara, –
Erai si iubitor de tara.
Dar intr-o noapte te-au rapit,
Te-au aruncat departe
La foame, frig, la patimit,
La chinuri si la moarte.
Acolo odihnesc si azi
A tale oseminte;
Si cresc salbatici maracini
Pe sacrele morminte.
Bunicule, eu nu te stiu,
Nu te-am vazut in viata,
Poveste tu nu mi-ai citit,
Nu mai tinut in brate,
Dar todeauna ma gandesc
La vitrega ta soarta:
In visuri noaptea te zaresc,
Cu dor te-astept la poarte.
Iar azi imi pare c-ai venit
Din neagra departare
Si-aprind la crucea de granit
O mica lumanare.
