Moldova (1356-1775)

Prima atestare documentara a Boianului o avem de la Stefanita Voievod cel Tanar (1517-1527). Pe 4 Ianuarie, 1523 Domnitorul Moldovei intareste urmasilor lui Tabuci din Boian un schimb de sate printre care si a triea parte din Boianu Mare de pe Prut. Dupa cum o sa vedeti din hrisoavele de mai jos, si Tabuci, si fiul sau Patrascu, au primit la timpul lor urice pe Boian de la Alexandru cel Bun. Pan Tabuci apare pentru prima oara in divanul domnitorului Alexandru cel Bun in 1407, apoi in 1411 si 1414. Astfel, putem ferm constata ca Boianul, fusese intemeiat nu mai tarziu decat la inceputul secolului a XV-lea. Totusi, spre marea mea convingere, Boianul fusese infiintat odata cu descalecarea Moldovei. In judetul Bihor, Transilvania exista satul Boianu Mare. Un hrisov din anul 1358 arata ca aceasta mosie este “pustie si lipsita de lcuitori”. Las pentru viitor studierea mai aprofundata a provenirii satului si denumirii – Boian. 

Urmatorul document important il avem de la Petru Rares (1527 – 1538; 1541 – 1546). Fiul lui Ştefan cel Mare pe 8 aprilie 1528 intareste „lui Ion Starcea parcalab de Hotin si fratele shau Mihul Starcea, parcalab de Cetatea – de – Balta si sora lor Fedca, copii Nastei, nepotii lui Tabuci.., a lor dreapta ocina si mosie satul pe Prut anume Marele Boian cu toate cuturile sale si ia tras in judecata pentru acel sat in tineretele nepotului nostru de frate, Ştefan Voievod (1517 – 1527), un oarecare Ivanco ce a fost pisar, cu niste urice strambe pe care le-a primit de la ei, iar mai tarziu a pierdut partea sa din acel sat din cauza tradarii, cand s-a ridicat ca un lotru cu alti nevrednici impotriva nepotului nostru de frate Ştefan Voievod si impotriva tarii noastre, si cunoscand nepotul nostru de frate Ştefan Voievod tradarea lui si uricele sale strambe ce le-a dombandit cu viclesug, a dat de la sine si a intors de du-sale Ion Starcea parcalab de Hotin si fratelui sau du-sale Mihul Starcea si sororii lor Fedca acel mai sus amintit sat pe Prut anume Marele Boian cu toate cuturile. …iar hotarul acelui mai sus zis sat pe Prut anume Marele Boian cu toate cuturile sa fie dupa vechiul hotar pe toate partile, pe unde a umblat de veci. Şi marele uric pe care la avut mosul lor Patrasco, fiul lui Tabuci, dela stramolul nostru Alecsandru Voevod, acel uric a fost in manile mai sus zisului Ivanco fost pisar”.
Într-o alta gramota din 1560 domnul Alexandru Lapusneanu confirma: „precum au venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri moldovenesti Neasca, fiica Fedcai, nepoata Nastei, care a fost fiica lui Patrasco, si ruda lor Tabuci fosl ceasnic si surorile lui Magda si Anghelina si Maria, copiii lui Mlhul Starcea parcalab, si iarasi ruda lor Mateias Starcea si surorile lui Sorca si Anghelinei, copiii lui loan Starcea parcalab, si iarasi ruda lor Toader, fiul lui Ivanco, si ruda lor Anghelina, giupaneasa lui Stroici vistearnic, fiica lui Dumitru, copiii lui Dobrul, nepotii Maruschei, care a fost fiica Olenei, stranepotii lui Tabuci batranul si iarasi ruda lor Faramea si surorile lui Malina si Vasutca, copiii Zoitei, si nepotii de frate Burla si fratii lor Mihailas si Simion si Vasco si Dobrul si Fedor si Iuriias si sora lor Nastasca, copiii lui Burla, nepotii Nastei care a fost fiica Olenei, sfranepotii lui Tabuci batranul si au impartit intre ei a lor dreapta ocina si mosie pe adevaratele lor urice pe care le avea moasa lor Olena, nepoata lui Tabuci, si pe scrisorile de intaritura pe care ea le avea de la stramosul nostru Alexandru Voievod si pe scrisorile de intaritura pe care ea le avea dela stramosii nostri Ilie si Ştefan si pe zapisul de marturie intaritura pe care le-au avut Marusca si Nastea dela stramosul nostru Ştefan cel Batran Voievod un sat pe Prut, tinutul Cernauti, anume Boianul cu toate cuturile si au impartit satul in trei parti: o parte, partea de jos, si cu moara a venit slugii noastre lui Toader, fiul lui Ivanco, si rudei lui Anghelina, fiica lui Dumitru, si a doua parte, partea de mijloc, si cu moara a venit rudelor ior Faramea si Malina si Vasutca, copiii Zoitei, si nepotul de frate al lui Burla si fratilor sai lui Mihailas si Simion si Vasco, lui Dobrul, Fedor si Iurias si surorii lor Natasca, copii lui Burla, si a treia partea de sus, cu moara a venit rudei lui Neasca, fiica Fedcii, si rudei sale Tabuci si surorilor lui Magda, Anghelina si Marica, copiii lui Mihul Starcea si surorilor lui Sorca si Anghelina, copiii lui Ioan Starcea”. Astfel Boianul fusese impartit in trei parti de urmasii lui Tabuci cel Batran. E de accentuat faptul ca numai avand o populatie numeroasa si pamanturi arabile intinse a fost necesar de constructia a trei mori. Partea de Sus se poate indentefica cu prezentul catun Hlinita, partea dinspre padure asa si e se spune „in Sus”. Partea de Mijloc era pe locul catunului Hucau ear partea de Jos – centrul, sau VATRA prezentului Boian.
Pana in 1636 Partea de Sus a satului a fost stapanita de familia Starcestilor, fiind in cateva randuri reclamata de urmasii lui Ivanco. În acest an, Isac Starcea, probabil stranepotul lui Ion, fost parcalab de Hotin, profitand de situatiea nestabila din tara ea furat vornicului Gavrilas Mateas „1360 de galbeni, o dulama de atlas cu blana, o blana de jdier, o blana de spinari de vulpe, un caftan de zarba (?) cea buna, un caftan de adamasca cu jder cu bumbi de margaritari, 10 caragie, o sabie fereceta cu argint, o ladunca ferecata de 20 taleri, un covor nou, o scoarta noua si alte unelte, si cocia cu bulgarii si hamuri noua”. Isac Starcea este obligat sa dee lui Gavrilas 1/3 din Boian, anume partea de Sus, cu vad de moara, 1/2 Onutul de sus, partea de jos, cu vaduri de moara si satul Lazanii. Peste doi ani Domnul Moldovei Vasile Lupu intereste lui Gavrilas Mateias aceste mosii. Anume din acest moment Boianul a trecut la predcesorii lui Ion Neculce.
Dupa moartea lui Gavrilas Mateias copii acestuia Ieremie, Ileana si Alexandra impartesc intre ei mosiile ramase de la parintele lor. A treia parte din Boian, si a patra parte din Lehaceni ea revenit Ileanei. În prima zi a anului 1670 Ileana venind la curtea Domneasca, intocmise un act de mostenire in care se spunea: „tamplandusa a ramanea saraca de giupanu sau Andrias comisul(de aici si Ileana comisoaea), si ne avandu cuconi din trupul ei, nazuitau la dumnealui cumnatul ei, la Iordachie spatariul, el a primit ca pe o soru a lui…, asijderea si dupa moartea lui Iordachie spatariul, intru loc si deala dansa iaras nau avut nemic aparat sau osabit ce sau tinut amandoua intrun loc. Pentraceia si ea vazindu atata bine si cinstea dela dansii au socotit e singura de buna voe ei de sau dat toate ocinile…, surorii sale Alecsandrei giupaneasei lui Iordache spatariul si cuconilor ei. Printre altele mosii Alexandrei Cantacuzino (Iordache, sotul in momentul de fata era in rangul de visternic), ea revenit a treia parte din Boian si a patra parte din Lehuceni. În istoria satului acest moment are o insamnatate deosebita fiindca dear fi avut sora Alexandrei, Ileana copii, Boianul nu avea sa ajunga mosia marelui cronicar Ion Neculce. De facto Iordache Cantacuzino a stapanit mosiile cumnatei sale si pana la iscalitura actului de mostenire. Pe 22 mai 1654 s-a incheiat procesul dintre, pe deoparte ginerle lui Isac Starcea, Toader care sustinea ca are tot dreptul la mosiile socrului sau ce au fost confiscate de Gavrilas Mateias, pe de alta parte visternicul Iordache Cantacuzino (si nu Ileana care era adevarata posesoare acestor pamanturi), care reamentise despre furtul lui Isac, care neavand bani sa platesca paguba comisa i s-a confiscat, in folosul socrului sau Gavrilas a treia parte din Boian, jumatate de Onut si Loznii. Dispunand de uricele corespunzatoare vistenicul Iordache a iesit biruitor din acest proces.
Iordache Cantacazino si sotia sa Alexandra au avut doua fete, Maria si Catrina. Maria se casatorise cu Gherorghe Ursachi ear Catrina cu visternicul Neculce care mostenise(e de crezut in calitate de zestre) pe langa alte mosii Boianul si a ¼ din Lehaceni. Din documentele cunosctue reese ca Catrinei ea revenit satul intreg si nu numai a trea parte pe care ea daruit-o mamei sale sora ei Ileana. Probabil ca Iordache Cantacuzino, fiind pe langa dregator inalt si o persoana foarte bogata , a cumparat si celelalte doua parti a Boianului.
Partile de Mijloc si de Jos a Boianului intre anii 1560 si jumatatea secolului a XVII – lea fusesera cumparate, vandute, impartite in mai multe parti de nenumarate ori. În fine s-a ajuns ca Boianul, sa fie stapanit in intregime de Catrina Neculce de la care a trecut la fiul sau Ion Neculce.

Prima atestare documentara a Boianului (Ianuarie 4, 1523)
Petru Rares, Domul Moldovei, intareste lui Ion Starcea, parcalab de Hotin, si fratelui acestuia mihul Starcea, parcalab de Cetatea de Balta, satul Marele Boian, tiunutul Cernauti.
(Aprilie 8, 1528)

Ilias, Domnul Moldovii, darueste lui Matias Starce diac, fiul lui Ion, a treia parte din satul Boianul Mare, partea lui Mihul, fostul parcalab de Cetatea de Balta.(Aprilie 1, 1547)

Imparteala Boianului intre copii si nepotii fratior Starcea.
(Aprilie 3, 1560)

Intarirea o parte a Boianului lui Patrascu Starce.
(Septembrie 15, 1602)

Intarirea o parte a Boianului lui Patrascu Starce de I. Moghila
(Iulie 2, 1604)

Intarirea o parte a Boianului lui Isac Starce.
(Martie 29, 1615)

Impartirea averii intre copii logofatului Gavrilas
(Martie 4, 1652)

Calugarii din Dersca vanduse o parte din Boian, insa nu o dase proprietarului (Ianuarie 18, 1654)

Intereste lui Iordache Cantacuzino 1 parte din Boian
(Mai 22, 1654)

Ileana Comisoia lasa surorii sale in mostenire toata averea.
(Ianuarie 1, 1670)
Imparteala mosiilor lui Mateias Starce (Mai 13, 1670)

In volumul de mai jos, la pagina 421 este publicat documentul in care pentru prima oara se spune despre Boianul Mare.

Documentele moldoveneşti dela Ştefăniţă Vodă-(1517-1527)

In “Viata lui Constantin Cantemir” de Dimitrie Cantemir se povesteste despre lupta de langa Boian pe care au avut-o turcii cu polonii.

Viata lui Constantin Cantemir

Va invit sa vizitati acest website unde o sa gasiti o multime de carti si ce e mai important, volume de documente privind istoria neamului nostru.

http://www.digibuc.ro/

Moldova intreaga, in perioada clasica (1482–1484)

Moldova_(1483)-ro

Stema Principatului Moldova

Coat_of_arms_of_Moldavia

Burebista este un film istoric românesc din 1980, regizat de Gheorghe Vitanidis după scenariul scris de dramaturgul Mihnea Gheorghiu. Rolurile principale sunt interpretate de George Constantin, Ion Dichiseanu, Emanoil Petruț, Alexandru Repan, Ernest Maftei, Ovidiu Moldovan și Șerban Ionescu.
Acțiunea filmului se petrece în secolul I î.Hr., în perioada domniei regelui Burebista, conducătorul primului stat dac centralizat. http://ro.wikipedia.org/wiki/Burebista_(film).

Dacii este un film istoric româno-francez, regizat în 1967 de Sergiu Nicolaescu. El a fost realizat de Studioul Cinematografic București în colaborare cu Franco-London Film (Franța). Acțiunea filmului se petrece în preajma anilor 86-88 d.Hr, când Domițian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat să cucerească Dacia.
Acest film a reprezentat debutul în lungmetraj al regizorului Sergiu Nicolaescu. El se află pe locul 4 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dacii_(film)

Columna este un film istoric româno-est german din 1968, regizat de Mircea Drăgan după scenariul scris de romancierul Titus Popovici. Rolurile principale sunt interpretate de Richard Johnson, Antonella Lualdi, Ilarion Ciobanu, Ștefan Ciubotărașu, Amedeo Nazzari, Amza Pellea, Emil Botta, Franco Interlenghi, Gheorghe Dinică și Florin Piersic.
Acțiunea filmului are loc în anii 106-111 d.Hr., adică în timpul celui de-al doilea război daco-roman și după transformarea Daciei în provincie romană. Filmul evocă momentele colonizării Daciei de către romani, fiind structurat în două părți distincte: războiul și pacea.
El se află pe locul 7 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Acest film a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1969, dar nu a fost nominalizat în competiție. https://ro.wikipedia.org/wiki/Columna_(film)

Mircea este un film istoric românesc din 1989, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sergiu Nicolaescu, Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Vlad Nemeș, Silviu Stănculescu, Ion Besoiu, Ion Rițiu, George Alexandru, Ioana Pavelescu, Manuela Hărăbor și Colea Răutu.
Filmul prezintă câteva momente semnificative de la sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitorul Țării Românești: pregătirea luptei cu oastea otomană condusă de sultanul Mehmed I, supravegherea intrigilor boierilor care doreau să închine țara puterilor străine și îndrumarea educației nepotului preferat, Vlad. De asemenea, sunt prezentate sub formă de flash-back mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_(film)

Vlad Țepeș este un film istoric românesc din 1979 regizat de Doru Năstase. În rolurile principale joacă actorii Ștefan Sileanu ca Vlad Țepeș, Ernest Maftei ca Manzila.
„1456… Oștile Imperiului Otoman în plină expansiune au fost înfrânte de Iancu de Hunedoara la Belgrad. Trei zile mai târziu eroul moare răpus de ciumă în fața cetății eliberate. Profitând de această împrejurare prielnică, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, se pregătește să dea Europei lovitura de moarte. Slăbită de luptele pentru tron între urmașii lui Mircea cel Bătrân, de anarhia feudală a marilor boieri, Țara Românească părea o pradă ușoară în calea cuceritorului.”

Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 este un film istoric românesc în două părți din 1975, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului a fost inspirat în mod liber după volumele al II-lea și al III-lea ale trilogiei istorice Frații Jderi de Mihail Sadoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Violeta Andrei, Toma Dimitriu, Sandina Stan, Geo Barton, Ana Széles, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Emanoil Petruț și Florin Piersic.
El se află pe locul 10 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

Frații Jderi este un film istoric românesc în două părți din 1974, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului a fost realizat după Ucenicia lui Ionuț (1935), primul volum al trilogiei istorice Frații Jderi de Mihail Sadoveanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Toma Dimitriu, Geo Barton, Sandina Stan, Iurie Darie, Emanoil Petruț și Florin Piersic.
El se află pe locul 20 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.