Cea mai asteptata si frumoasa traditie de Craciun si Sf. Vasile in Boian este “Calul”.
In originea acestui obicei unii invatati arata dansul vechilor vanatori in epoca cand calul a devenit un animal domestic. Calul deasemenea este si simbolul roadei ce dovedeste si continutul Uraturei unde se spunde despre prelucrarea pamantului cu cai nazdravani si obtinerea roadei imbelsugate.
“Calul” din Boian nu reprezinta altceva decat un ostean din cavaleria domneasca din timpurile Modovei medievale. Pe atunci, cand Voda ii chema la lupta, ostenii moldoveni mergeau imbracati taraneste. Dar, ca sa se deosebeasca de dusmani, ei purtau sepcute rosii, impodobite cu cate o pana. Imbracasectea Calului este cea a stramosilor nostril: opinci, ciorachi, camasi albe, braie. Baba, de-o vorba, se imbraca asa cum se imbracau fetele noastre cu veacuri in urma (opinci, ciorapi, ie, catrinta, stergar alb, tesut cu flori albe, ceea ce subliniaza maiestria si finetea poporului roman). Ea este numita “Baba”, deoarece odata cu trecrea timpului, moda imbracasectei fetelor s-a schimbat si numai femeile batrane isi pun vessectele de odinioara.
Sandarul reprezinta un vornic, denmitarul satului, care, pentru a se deosebi de tarani, purta doua braie din piele, batute cu bumbi de arama si incinse arceste. De fluierul lui toti trrebuie sa asculte. Celelalte personaje sunt pur si simplu insotitorii vornicului.
Prin ritmul sau, jocul imita parca mersul calului. Adica in sat face aparitia un calaras, un ostean calare. In intimpinare ii iese fata iubita (baba), care tine in mana cateva stelbe de busuioc, prin care isi demonstreaza devotamantul si credinta in dragoste. Pasul fetei in dans este mic, usor, de imitare a pasului calului, de parca ar vrea sa arate ca toata viata ar fi gata sa-l urmeze. Se mai poate adauga aici ca Calul in timpul jocului este condos Baba care cu manunchiul de busuioc ii arata incotro sa se invarteasca. Inseamna ca si osteanul este dorit de casa, de masa, si este gata sa ascule fata.
Cand Sandarul fluiera, inseamna ca s-a dat semnalul ca jocul sa inceteze. Vine, deci, clipa despartirii si calarasul trebuie sa plece.
Personajele „Calului” in Boian sunt:
1. Calfa – flacaul care isi ea raspunderea de a face „Cal”. Este principalul organizator a festivitatii. El culege banii cu care apoi plateste muzicantii si face „Joc”.
2. Calul – principalul personaj. Danseaza cel mai mult, are vesmintele cele mai frumoase si grele din care cauza la miezul noptii este schimbat de un alt flacau.
3. Baba – flacaul care conduce dansul „Calului”
4. Mosneagul (numai in catunul Valea Luhucenilor) – este un barbat in varsta, de obicei insurat, care conduce „Calul” pe la case si il conduce in primul joc.
5. Sandarii (jandarmii) – 2 flacai care merg inainte si fluera, dand de stire ca se apropie „Calul”. Ei intra primii in ograda si intreba de gospoadar daca primeste „Calul”. Anume „Sandarul” prin fluerul sau da semn ca dansul sa inceapa.
6. Muzicantii – pana la 10 persoane (fanfara) care interpreteaza melodia „Pelinita” si apoi canta la „Joc”.
7. Colindatorii – fete si flacai, barbati si femei umbla pe drum in urma „Calului”. De obicei ei nu intra in ograda gospodarului insa numai daca nu este o ruda, migies sau prieten bun. Insa un grup mic de flacai intra primii in ograda si impreuna cu Sandarii canta o strofa din o colinda. De obicei „Trei crai de la rasarit”.
1. Calfa – nu are vesmant traditional. Este imbracat frumos insa contemporan. In perioada interbelica si mai inainte purta hainele traditionale. Singurile elemente traditionale care poarta „Calfa” pana in prezent sunt carja si traista in care pune banii. Traista este ascunsa subt cojoc si purtata subtioara. In caz de bataie rudele „Calfei” care in mod obligatoriu insotesc „Calul” pe tot parcursul colindatului, izoleaza „Calfa” ca nu cumva sa se piarda in invalmasala banii.
2. Calul – are vesmant specific care a fost infrumutesat odata cu aparatia margelilor si firilor stralucite. „Calul” poarta opinci, (acum de guma si nu de piele insa ele sunt croite exact cum in perioada interbelica). In opinci se pun panusi de papusoi (porumb). Ciorapii, care sunt frumos inchestriti, sunt legati cu ata din fir de cal. „Calul” este imbracat in portul traditional romanesc – izmene, camasa cu poale si suman. Pe cap poarta „Ciupita” si pe maini manusi. Pe umeri pogoane. Peste suman se pun in cruce doua cureli late de piele si cu bumbi de fier de care apoi se prind randurile de margele si zgarzile. Pentru a imita forma calului se folosesc doua „veschi”, una din urma si alt di-nainte. Pe ele se prinde frumos fata alba de masa tesuta la stative. La brau se pun doua bastici si naframa. Coada calului este din fir natural de cal. Capul „Calului” este facut din lemn si frumos impodobit. La gat se anina un clopotel. El se infige in veshca si poate fi intors in diferite parti. Cand „Calul” esta aruncat de-a „hura” capul se scoate si se ridica cat mai in sus.
3. Baba – poarta vesmant femeiesc traditional bucovinean. Camasa, chiptar, catrinta, opinci. Pe cap poarta un stergar alb cusut la stative. Sub stergar se prinde o basmaluta care imiteaza „carpa”. Deasupra stergarului se prinde coronita cu floricele si lente colorate. Din podoabe are margele, zgarzi si basma la brau. In mana are un buchet de flori amestecat cu busuioc. Cu acest buchet „Baba” conduce „Calul” in timpul jocului.
4. Mosneagul – mosneagul poarta vesmant barbatesc traditional bucovinean de iarna. In mana tine un toiag de lemn cu care conduce „Calul” in timpul dansului.
5. Sandarii – port vesmant traditional barbatesc bucovinean. Nu poarta cojoc ci suman de culoare neagra. Peste suman se pun cureli late, margele si zgarzi. Pe cap poarta or palarii impodobite cu pene de cucos si paun or cusme brumarii de miel impodobite cu margele. In maini au carje. Sandarii au piuci cu care fluera dand de stire prin sat ca vine „Calul”.
Imbracarea “Calului
“Calul” este imbracat de barbatii care au purtat inainte “Calul” si se pricep mai bine la acest mestesug.
In dimineata de „Craciun” in timp ce tot satul este la biserica, mebrii „Calului” din fiecare catun incep a se imbraca in vesmintele cuvenite. Cel mai mult dureaza imbracarea „Calului”. Anume la lacasul lui pe la orele 12 vin restul membri impreuna cu muzicantii, mascatii, Irodul, Bujorul. Dupa cateva jocuri toti se urca un carute si se indreapta spre centrul Boianului unde dupa felicitarea Primarului si Preotului incepe „Intrecerea Cailor”. Lumea impreuna cu primarul hotareste care „Cal” a jucat mai frumos si plateste suma de bani. De fapt toti „Caii” primesc bani din partea primariei si in ultima perioada toti la fel. Aici spun asa zisa „scoala” Irodul si Bujorul.
Pornirea spre centrul satului
Intrecerea “Cailor”
Fiecare “Cal” din fiecare catun a Boianului are un loc special unde se fac jocurile si de unde incepe si se sfarseste colindatul. In fiecare cot acest loc se numeste diferit. Pe Hlinita – Pleat. Pe Hucau – Vararie. Pe Vale – Toloaca.
Colindatul pe la case a “Cailor” din Boian, Bucovina.
Pe 14 Ianuarie “Calul” termina colindatul cu un joc mic. Apoi se face joc de Iordan si Sf. Ion. Sarbatorile de iarna se termina in Boian cu “Hora Unirii” la care participa toata lumea, de la mic pana la mare.
Fotografii cu “Calul” din Boian din ultimii 10 ani sunt publicate pe paginile personale de mai multi autori, in special de Ion Henetiuc (Иван Игнатюк) si Nicolae Hauca. Aici public fotografiile facute de mine in 2015.
Video cu “Calul” din Boian din ultimii 10 ani sunt publicate pe YouTube de mai multi autori, in special de Ion Henetiuc (Иван Игнатюк) si Nicolae Hauca. Aici public materialul filmat de mine in anii 2014 si 2015.
Anul – 2015
Anul – 2014